Prolapsul vaginal (afecțiuni medicale)

Ce este prolapsul vaginal?

Prolapsul vaginal apare atunci cand partea superioara a vaginului se deplaseaza din pozitita sa normala. Vaginul este regiunea corpului care face legatura intre uter si deschiderea vaginului. Cand musculatura din zona superioara a vaginului devine slabita, organele pe care ar trebui sa le sustina coboara la nivelul vaginului.
Prolapsul vaginal poate provoca simptome dureroase. Prolapsul vaginal usor pana la moderat poate sa nu necesite interventie chirurgicala. Cu toate acestea, cazurile mai severe pot necesita o interventie chirurgicala.

Care sunt cauzele prolapsului vaginal?

Vaginul este mentinut in pozitia sa normala de un grup de muschi si de tesuturi care creaza o structura de sustinere. Aceasta structura mentine organele din pelvis in pozitita lor normala. In timp, aceasta structura isi poate pierde din tonus. Cand se intampla acest lucru, vaginul poate cobori, conducand la prolaps vaginal. Cateva cauze frecvente ale prolapsului vaginal pot include:
- Nasterea: Nasterea vaginala creste riscul de prolaps mai mult decat o operatie de cezariana. Riscul de prolaps poate fi mai mare in cazul in care au avut loc mai multe nasteri vaginale, travaliu prelungit sau in cazul nasterii unui copil cu o greutate mai mare de 4 kg.
- Menopauza: In timpul menopauzei, ovarele inceteaza sa produca hormoni care regleaza ciclul menstrual. Cand corpul nu mai produce la fel de mult estrogen, muschii pelvieni isi pot pierde din tonus si in timp persoana poate dezvolta prolaps.
- Chirurgie: Este mai probabil sa apara prolaps vaginal daca persoana a suferit histerectomie (o interventie chirurgicala pentru indepartarea uterului).
- Imbatranirea: Pe masura ce o persoana inainteaza in varsta, riscul de a dezvolta un prolaps, inclusiv unul vaginal, creste foarte mult. 
- Activitate fizica extrema sau ridicarea unor obiecte grele: Efectuarea unor activitati fizice care implica un efort fizic ridicat pot favoriza si pot conduce la prolaps vaginal.
- Factori genetici sau ereditari: Sistemul de sustinere din zona pelviana poate fi in mod natural lipsit de tonus sau cu un tonus muscular mai redus.

Activitatile sau afectiunile care pun presiune suplimentara asupra zonei abdominale pot provoca, de asemenea, un prolaps. Acestea pot include:
- Supraponderabilitatea si obezitatea 
- Tuse cronica (frecventa la persoanele cu astm sau probleme respiratorii)
- Constipatia din cauza efortului la defecatie 

Care sunt simptomele prolapsului vaginal?

Simptomele prolapsului vaginal pot include:
- O senzatie de plenitudine, greutate, presiune sau durere in zona pelviana. Aceasta senzatie se poate agrava daca persoana sta mult timp in picioare, ridica greutati sau tuseste.
- Dureri in partea inferioara a spatelui
- Senzatie de tumefiere la nivelul vaginului, de corp strain blocat in interiorul vaginului sau care aluneca din vagin
- Incontinenta urinara
- Infectii repetate ale vezicii urinare
- Dificultati la defecatie
- Durere in timpul actului sexual 
- Disconfort in timpul utilizarii absorbantelor interne

Cum este diagnosticat prolapsul vaginal?

Un ginecolog diagnosticheaza de obicei prolapsul vaginal in timpul unei consultatii. Acesta efectueaza o anamneza amanuntita a pacientei, studiaza istoricul medical si efectueaza un examen fizic ce include si un examen pelvian.
Multe cazuri de prolaps vaginal sunt descoperite in timpul sreeningurilor cervicale de rutina.

Care este tratamentul prolapsului vaginal?

Tratamentul prolapsului vaginal poate varia in functie de severitatea prolapsului. In unele cazuri, medicul poate urmari evolutia afectiunii in timp.
Exista optiuni de tratament nechirurgical si chirurgical pentru prolapsul vaginal. 
Tratamentele nechirurgicale sunt de obicei utilizate ca prima optiune si functioneaza cel mai bine in cazul prolapsurilor usoare. Optiunile specifice de tratament pot include:
- Exercitii fizice: Tonusul muschilor pelvieni poate fi imbunatatit prin efectuarea de exercitii specifice numite exercitii Kegel. Aceste exercitii presupun incordarea muschilor pelvieni ca si cumpersoana s-ar abtine de la a urina. Muschii se mentin incordati timp de cateva secunde, apoi se relaxeaza. Procesul se poate repeat de 10 ori. Acest lucru poate fi facut pana la de patru ori pe zi. 
- Inel Pessar vaginal: Inelul Pessar este un dispozititv confectionat din plastic sau cauciuc moale, care se monteaza la nivelul vaginului si care actioneaza ca o structura de sustinere, ajutand la mentinerea pozitionarii normale a structurilor pelviene. 

Pentru cazuri mai severe, este necesara o interventie chirurgicala pentru corectarea prolapsului vaginal. Aceste optiuni de tratament includ:
- Suspendarea boltii vaginale: Aceasta procedura implica atasarea vaginului la ligamentele din interiorul pelvisului care il sustin.
- Sacrocolpopexia: Aceasta procedura implica atasarea unei bucati de plasa la vagin si fixarea plasei la coccis pentru a oferi vaginuluiun lifting. Aceasta interventie chirurgicala se efectueaza prin abdomen, folosind incizii mici si o interventie chirurgicala minim invaziva numita laparoscopie.
- Colpocleiza: Aceasta procedura implica coaserea deschiderii vaginului. Un avantaj al acestei interventii chirurgicale este ca reduce mult riscul de a avea un alt prolaps vaginal. Cu toate acestea, odata ce s-a efectuat aceasta procedura, persoana nu mai poate intretine relatii sexuale vaginale.

Bibliografie

Vaginal Prolapse, Cleveland Clinic official website
Vaginal prolapse, The Royal Womens Hospital official website

Autor: Farmacist Marza Andreea Simona